<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd='http://schemas.google.com/g/2005' xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065</id><updated>2011-10-21T17:34:25.419+03:00</updated><title type='text'>ANMMA un blog despre Retele radio ad-hoc; management retea; agenti mobili</title><subtitle type='html'>Retele radio ad-hoc; management retea; agenti mobili</subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default?max-results=100'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>16</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>100</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-115460225477081989</id><published>2006-08-03T13:47:00.000+03:00</published><updated>2006-08-03T13:50:54.910+03:00</updated><title type='text'>Chestionar adresat bloggerilor romani</title><content type='html'>&lt;a href="http://www.timsoft.ro/weblog/survey"&gt;
&lt;img alt="Chestionar pentru bloggeri" title="Chestionar pentru bloggeri" border="0" src="http://www.timsoft.ro/images/weblog/blogsurvey.jpg" width="150" height="100" /&gt;
&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-115460225477081989?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/115460225477081989/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=115460225477081989' title='1 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/115460225477081989'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/115460225477081989'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/08/chestionar-adresat-bloggerilor-romani.html' title='Chestionar adresat bloggerilor romani'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114363747022735926</id><published>2006-03-29T16:03:00.000+03:00</published><updated>2006-03-29T16:04:30.480+03:00</updated><title type='text'>Modele teoretice pentru mobilitate in retele ad-hoc</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;miscari independente ale nodurilor&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Random Walk Mobility Model (miscarea browniana)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un nod aflat intr-o locatie se va deplasa catre urmatoarea locatie cu o viteza aleasa aleator in intervalul [v&lt;sub&gt;min&lt;/sub&gt; , v&lt;sub&gt;max&lt;/sub&gt;] cu sensul ales aleator in intervalul [0 , 2 &amp;#960]. Fiecare miscare are loc fie intr-un timp constant t fie se parcurge un spatiu d. La atingerea limitelor domeniului spatial are loc o reflexie.&lt;br&gt;
intr-un spatiu bidimensional reintoarcerea la locatia initiala are intotdeauna loc&lt;br&gt;
are dezavantajul ca pot aparea miscari ipotetice cum ar fi opriri bruste sau intoarceri scurte
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Random Waypoint Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se alege aleator un punct in spatiul de simulare, noua destinatie, iar viteza este uniform distribuita pe [v&lt;sub&gt;min&lt;/sub&gt; , v&lt;sub&gt;max&lt;/sub&gt;],  dupa sosirea la destinatie se face o pauza dupa care se reia miscarea cu alt punct destinatie si alta viteza&lt;br&gt;
prezinta o problema: la initializare numarul de noduri vecine unui nod ales este mult diferita fata de media obtinuta pe durata simularii. Nodurile vecine sunt acele noduri care se afla in aria de acoperire a nodului selectat&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Random Direction Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se alege aleator un sens de miscare si o viteza, ca la Random Walk Mobility Model, si se continua miscarea pana la sosirea pe frontiera spatiului de simulare, moment in care nodul se operste pentru un timp si apoi se reia miscarea cu alt sens si alta viteza
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Boundless Simulation Area Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se realizeaza o discretizare cu pasul &amp;#916t astfel ca:&lt;br&gt;
&lt;UL&gt;
viteza la momentul t+&amp;#916t
&lt;LI&gt;v( t + &amp;#916t) = min ( max( v(t) + &amp;#916v , 0 ) , v&lt;sub&gt;max&lt;/sub&gt; )&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&amp;#952( t + &amp;#916t ) = &amp;#952(t) + &amp;#916&amp;#952&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
pozitia la momentul t+&amp;#916t
&lt;LI&gt;x( t + &amp;#916t) = x(t) + v(t) * cos &amp;#952(t)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;y( t + &amp;#916t) = y(t) + v(t) * cos &amp;#952(t)&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
unde
&lt;LI&gt;v&lt;sub&gt;max&lt;/sub&gt; este o constanta fixata, viteaza maxima&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;a este o constanta fixata, acceleratia&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&amp;#945 este o constanta fixata, modificarea maxima de directie&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&amp;#916v uniform distribuita pe [ - a * &amp;#916t , a * &amp;#916t }&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&amp;#916&amp;#952 uniform distribuita pe [ - &amp;#945 * &amp;#916t , &amp;#945 * &amp;#916t }&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
La sosirea pe frontiera, nodul nu este nici reflectat si nici nu se opreste, nodul isi continua miscarea reintrand in spatiul de simulare intr-un alt punct al frontierei, simetricul fata de centrul spatiului de simulare
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Gauss-Markov Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;A Probabilistic Version of the Random Walk Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;City Section Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;miscari corelate ale nodurilor&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Exponential Correlated Random Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Reference Point Group Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se compune o miscare, aleatoare sau dupa o lege, a centrului grupului cu miscarile relative ale nodurilor fata de acesta&lt;br&gt;
miscarea relativa a nodurilor se defineste astfel incat nodurile sunt uniform distribuite intr-o vecinatate a centrului&lt;br&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;In-place mobility model: fiecare grup se misca intr-un singur subspatiu al spatiului de simulare&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Overlap mobility model: grupurile se misca in intreg spaitul de simulare dar miscarile centrelor sunt diferite&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Convention mobility model: grupurile au miscarile cenrelor similare dar se misca in subspatii diferite&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;UL&gt;
cazuri particulare RPGM
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Column Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
fiecare nod are propriul punct de referinta&lt;br&gt;
punctele de referinta ale nodurilor se afla pe o dreapta&lt;br&gt;
punctele de referinta nu au miscare relativa fata de punctul de referinta al grupului&lt;br&gt;
miscarea relativa, fata de propriul punct de referinta, a unui nod se realizeaza conform unui model de mobilitate independenta&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Nomadic Community Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
miscarile relative, fata de centrul de referinta al nodului, ale nodurilor au loc dupa un model de mobilitate independenta
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Pursue Mobility Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;

&lt;a href="http://toilers.mines.edu/papers/pdf/Models.pdf"&gt;A Survey of Mobility Models for Ad Hoc Network Research&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114363747022735926?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114363747022735926/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114363747022735926' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114363747022735926'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114363747022735926'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/modele-teoretice-pentru-mobilitate-in.html' title='Modele teoretice pentru mobilitate in retele ad-hoc'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114354526391371777</id><published>2006-03-28T14:25:00.000+03:00</published><updated>2006-03-29T09:13:40.056+03:00</updated><title type='text'>Intro. agenti</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;u&gt;&lt;a href="http://jasss.soc.surrey.ac.uk/4/2/reviews/rouchier.html"&gt;Definitia lui Ferber&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;&lt;br&gt;
o entitate fizica sau virtuala caracterizata astfel:
&lt;LI&gt;are capacitatea sa actioneze intr-un ambient&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;poate comunica cu alti agenti&lt;/LI&gt; 
&lt;LI&gt;este guvernat conform unor scopuri, obiective individuale sau unei functii de existenta/satisfactie pe care incearca sa o optimizeze&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;poseda propriile resurse&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;este capabil sa perceapa ambientul cu anumite limitari&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are o reprezentare partiala a propriului ambient&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are anumite caracteristici si poate oferi servicii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;este capabil de autoreproducere&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are un comportament orientat catre satisfacerea obiectivelor proprii si tine cont de resursele disponibile, de capacitatile sale, de perceptia si comunicarile pe care le realizeaza&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;sisteme multi-agent, SMA&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
un sistem caracterizat prin:
&lt;LI&gt;un ambient S, un spatiu care are volum&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;o multime de obiecte, O, pozitionate in spatiul S&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;un grup de agenti, A, si care reprezinta entitatile active in sistem care sunt asociati multimii O, &lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;o multime, R, de relatii intre elementele lui A&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;o multime de operatii, Op, pe care agentii, elementele lui A, le pot realiza asupra obiectelor, elementele lui O&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;o multime de operatori, legile universului, care reprezinta aplicarea operatiilor, Op, si reactiunea universului la acestea&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agent de comunicare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
o entitate de calcul cu proprietatile:
&lt;LI&gt;este un sistem deschis&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;poate comunica cu alti agenti&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;este guvernat de obiective proprii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;poseda resurse proprii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are o reprezentare partiala a celorlati agenti&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are niste capacitati, servicii, pe care le poate oferi altor agenti&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are un comportament orientat catre indeplinirea obiectivelor proprii in baza resurselor si capacitatilor proprii si in baza reprezentarilor si a comunicarilor pe care le face&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;u&gt;Lange si Oshima&lt;/u&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
o entitate software care
&lt;LI&gt;se gaseste intr-un mediu de executie&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are, in mod obligatoriu, urmatoarele proprietati
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;reactioneaza la modificarile mediului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are autocontrol asupra propriilor actiuni&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are initiativa in indeplinirea obiectivelor&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;ruleaza in mod continuu intr-un continuu temporal&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are, in mod facultativ, urmatoarele proprietati
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;este capabil de comunicare cu alti agenti (comunicare)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;este mobil, putand calatori de la un host la altul (mobilitate)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;se adapteaza in baza experientei (invatare)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;are convingeri, propria reprezentare a mediului&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.acm.org/pubs/citations/journals/cacm/1999-42-3/p88-lange/"&gt;Lange si Oshima, Motive agenti mobili&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;reduc incarcarea retelei; aplicatiile de retea conentionale necesita comunicatia intre host-uri; un agent mobil se executa local, pe sistemul vizitat&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;influenta scazuta la latenta retelei: influenta intarzierii asociata transmisiei este deasemena minimizata&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;incapsuleaza protocoale; intr-o aplicatie conventionala, corespondentii cad de acord a priori asupra protocolului utilizat; un agent mobil poate fi configurat sa interactioneze cu sistemul vizitat&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;ruleaza asincron si autonom&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;se adapteaza dinamic la mediul de executie&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;sunt potential independenti de platforma&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;sunt robusti si toleranti la defectele  de sistem/retea, fiind capabili sa reactioneze la modificarile de ambient&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.csc.liv.ac.uk/~mjw/pubs/ker95/ker95-html.html"&gt;Modele agenti&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
modelul Convingere-Dorinta-Intentie&lt;br&gt;
agentul are propria reprezentare, convingere, interna a mediului. Eforturile pe care le face un agent, pentru a-si atinge obiectivele, rezulta din dorintele pe care le are. Dorintele sunt generate ca raspunsuri la modificarile mediului sau din interactiunea cu alti agenti. Dintre dorinte se selecteaza acelea care vor deveni obiective, intentiile&lt;br&gt;
&lt;a href="http://photos1.blogger.com/blogger/881/1833/1600/ModelConvIntentieDorinta.jpg"&gt;&lt;img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://photos1.blogger.com/blogger/881/1833/320/ModelConvIntentieDorinta.jpg" border="0" alt="" /&gt;&lt;/a&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;criterii analiza SAM-uri&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;modelul comportamental&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrie comportamentele posibile ale unui agent care actioneaza pentru realizarea unei intentii&lt;br&gt;
acest model poate influenta modelele de mobilitate si de coordonare&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;modelul de mobilitate&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrie strategiile de relocare ale agentilor; un anumit tip de comportament al agentului necesita o schema de relocare specifica; relocare se realizeaza intre locatii statice, aflate sub controlul SAM-ului; in general SAM-ul de pe un host poate reprezenta, in logica aplicatiei, mai multe locatii; daca relocarea are loc in ambientul SAm-ului dintr-un host, mobilitatea este locala, altfel este o mobilitate fizica;
&lt;UL&gt;
clasificare dupa initiatorul migratiei
&lt;LI&gt;activ: agentul insusi initiaza migratia&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;pasiv: SAM-ul decide migrarea&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
clasificare dupa starea de executie agentului in urma relocarii
&lt;LI&gt;slaba: starea codului si datelor se pastreaza la migratie dar pentru reluarea rularii agentului, SAM-ul invoca o metoda a agentului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;puternica: dupa migratie agentul se gaseste in aceeasi stare de executie&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
clasificare dupa distanta de relocare
&lt;LI&gt;monosalt: SAM-urile sunt direct conectate&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;multisalt: SAM-urile utilizeaza tabele de rutare&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;modelul de coordonare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrie modurile posbile prin care agentii pot colabora 
&lt;UL&gt;
o clasificare a modelelor de coordonare pentru sisteme de agenti mobili
&lt;LI&gt;&lt;u&gt;coordonare directa&lt;/u&gt;&lt;br&gt;
agentii partajeaza un spatiu de nume si sunt sincronizati; in general utilizeaza un model de comunicare client-server cum ar fi Java RMI sau CORBA;
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;u&gt;coordonare prin intalnire&lt;/u&gt;&lt;br&gt;
nu mai exista spatiul de nume, existand doar restricitia de cunoastere a punctului de intalnire,agentii aflati in acelasi nod comunicand in punctele de intalnire; sincronizarea se realizeaza prin intalnire
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;u&gt;coordonarea prin spatiu de mesaje&lt;/u&gt;&lt;br&gt;
exista spatiul de nume dar nu exista nici o restrictie asupra sincronizarii; mesajele sunt lasate in spatiul de mesaje si nu conteaza cand si daca vor fi preluate de catre destinatari
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;u&gt;coordonare tip Linda&lt;/u&gt;&lt;br&gt;
nu exista spatiul de nume si nci restrictia de sincronizare; exista un spatiu de date partajat, spatiul tuplelor, in care agentii stocheaza sau din care culeg informatia prin mecanisme asociative, ale caror primitve sunt predefinite. Informatia este reprezentata prin structuri de date, tuple, adaptate pentru algoritmi de regasire.
&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;

&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114354526391371777?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114354526391371777/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114354526391371777' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114354526391371777'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114354526391371777'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/intro-agenti.html' title='Intro. agenti'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114344804477324075</id><published>2006-03-27T11:26:00.000+03:00</published><updated>2006-03-27T11:35:03.733+03:00</updated><title type='text'>FIPA, sumar specificatii</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/repository/applicationspecs.html"&gt;aplicatii&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrieri ontologii si servicii pentru domenii specifice
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00014/SI00014H.pdf"&gt;FIPA Nomadic Application Support Specification - standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
specificarea urmatoarelor functionalitati agent:
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;MA, Monitor Agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;CA, Control Agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
ambientul aplicatiilor nomade este diferit de cel al sistemelor distribuite traditionale in ceea ce priveste
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;latimea de banda&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;latenta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;intarzierea&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;rata de eroare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;posibilitatile grafice&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;alti parametri non-functionali&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
rolul acestui standard fiind acela de a specifica o infrastructura care se refera la informatia asupra performantei, monitorizarea agentului, a controlului operatiilor si a modului de adaptare, mai precis:
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
sarcini ale agentului pentru adaptarea aplicatiei:
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;selectarea MTP, Message Transport Protocol, si a MTC, Message Transport Connection utilizate pentru comunicatiile agentului&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;selectarea ACL, Agent Communication Language, si a reprezentarii limbajului de continut&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;rezervari pentru asigurarea adaptarilor la cerintele de date ale aplicatiei&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;comunicatii intre agenti pe timpul realizarii adaptarii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00079/XC00079B.pdf"&gt;FIPA Agent Software Integration Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
integrarea serviciilor asigurate de software-ul non-agent intr-o comunitate multi-agent, definind relatiile intre aceste sisteme la nivelul comunicatiei agent ceea ce implica realizare de :
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;containere, pentru servicii, care sa fie utilizate si/sau controlate de comunitati de agenti&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agenti care sa asigure serviciul ARB, Agent Resource Broket, care sa permita inregistrarea si managementul serviciilor software&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agenti care acceseze aceste servicii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00082/XC00082B.pdf"&gt;FIPA Network Management and Provisioning Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
furnizorii de servicii de telecomunicatii colaboreaza pentru a asigura abonatului un serviciu unic, optimizat din punct de vedere al caliatii serviciului si costului&lt;br&gt;
modelele clasice de management, TMN sau SNMP, sunt bazate pe interfete cu interactiune fixa, modelul cu agenti fiind o incercare de rezolvare a problemei, in sensul realizarii unei negocieri automate a serviciilor si a configurarii acestora. Agentii, utilizand ACL, ar trebui sa permita:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;realizarea negocierii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;asigurarea de servicii dinamice si configurarea&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reducerea dependentei de fiabilitatea retelei si disponibilitatea acesteia prin incapsularea functiunilor de negociere in mesaje ACL&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;personalizarea configurarii resursei unui serviciu si utilizarea acetuia&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00092/XC00092B.pdf"&gt;FIPA Message Buffering Service Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
serviciu de stocare pentru MTS pentru dispozitive wireless si roaming
MBS, Message Buffering Service, realizeaza stocarea mesajelor atunci cand un agent sau o platforma nu este disponibila. Aceasta permite unui dispozitiv ce are o conexiune slaba, temporara, cu reteaua sa prmieasca totusi mesajele. Acest serviciu se adreseaza in primul rand mediilor wireless.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00094/SC00094A.pdf"&gt;FIPA Quality of Service Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
pentru utlizatorii nomazi posibilitatea de adaptare automata, in mod transparent si integrat, la modificari este esentiala ceea ce implica ca un agent sa aiba capacitatea de a cunoaste modificarile mediului. Acest standard descrie ontologia, un vocabular, utilizata in comunicarile despre QoS.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;arhitectura abstracta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
entitatile, abstracte, care sunt necesare pentru construirea mediului si serviciilor agent
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00001/SC00001L.pdf"&gt;FIPA Abstract Architecture Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
Specificatiile referitoare la arhitectura abstracta includ:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;elementele de arhitecturaq si relatiile intre acestea; scopul acestui standard&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;linii directoare pentru specificarea sistemelor de agenti, software specific si comunicatiile acestora&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;interoperabilitatea si conformitatea agentilor si sistemelor de agenti&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00089/PC00089D.pdf"&gt;FIPA Domains and Policies Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
serviciile de baza oferite de o platforma agent nu au restrictii, un agent fiind liber sa inregistreze intr-un director de servicii tot ceea ce doreste; in practica, dezvoltatorii sistemelor multi-agent doresc activarea unor restrictii si politici ce pot include:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;cerinta ca un agent sa utilizeze o anumita codificare a mesajelor&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;prevenirea comunicatiei intre un agent si un agent non-local, aflat intr-un domeniu extern, prin schema de transport&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;restrictia ca un agent sa utilizeze o anumita clasa de calitate a serviciului a comunicatiei cu un agent non-local&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;prevenirea inregistrarii anumitor atribute ale agentului in ADS, Agent Directory Service, daca agentul agentul nu lucreaza sub coordonarea unui anumit director&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;limitarea numarului de agenti, de pe o platforma, care se inregistreaza&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;restrictionarea accesului la anumite host-uri sau stabilirea unui prag al resurselor unitilizate&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;comunicare agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
mesajele ACL, Agent Communication Language, protocoalele pentru schimbarea acestor mesaje, actele de comunicare si reprezentari ale limbajelor de continut
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00061/SC00061G.pdf"&gt;FIPA ACL Message Structure Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrierea structurii mesajului ACL
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00086/XC00086D.pdf"&gt;FIPA Ontology Service Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
modelul comunicatiei agent se bazeaza pe presupunerea ca doi agenti partajeaza un vocabular asupra domeniului astfel incat agentii dau acelasi inteles simbolurilor utilizate in mesaj&lt;br&gt;
intr-o comunitate exista un agent dedicat OA, Ontology Agent, care poate asigura urmatoarele servicii:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;descoperirea ontologiilor publice&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;mentinerea unei multimi de asemena ontologii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;traducerea expresiilor intre diverse ontologii si/sau limbaje de continut diferite&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;rezolvarea cererilor asupra relatiilor intre termeni sau ontologii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;identificarea unei ontologii implicate in comunicatia intre doi agenti&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;protocoale de interactiune&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00026/SC00026H.pdf"&gt;FIPA Request Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent cere altui agent sa realizeze o actiune&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00027/SC00027H.pdf"&gt;FIPA Query Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent cere realizarea unei actiuni asupra unui alt agent
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00028/SC00028H.pdf"&gt;FIPA Request When Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent cere ca receptorul mesajului sa realizeze o anumita actiune atunci cand o conditie specificata devine adevarata
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00029/SC00029H.pdf"&gt;FIPA Contract Net interaction protocol, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent, Initiator, in rolul de manager, cere unuia sau mai multor agenti, Participants, sa realizeze o anumita sarcina si sa optimizeze o functie care caracterizeaza sarcina
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00030/SC00030H.pdf"&gt;FIPA Iterated Contract Net interaction protocol, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
este o extensie a Contract Net interaction protocol permitand ofertarea multirunda
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00031/XC00031F.pdf"&gt;FIPA English Auction Interaction Protocol Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
vanzatorul incearca sa afle pretul pietei, propunand initial un pret mai mic decat pretul, ipotetic, al pietei si creste treptat pretul. La fiecare anuntare a pretului, vanzatorul urmareste sa vada cumparatorii care doresc sa plateasca acest pret. Imediat ce un cumparator anunta acceptarea pretului, vanzatorul creste pretul. Licitatia continua pana cand nu exista nici un cumparator dispus sa plateasca noul pret. Daca ultimul pret acceptat de un cumparator depaseste pretul, privat, al vanzatorului, marfa este vanduta, altfel nu este vanduta.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00032/XC00032F.pdf"&gt;FIPA Dutch Auction Interaction Protocol Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
similar cu licitatia engleza numai ca pretul de pornire este mult mai mare decat pretul ipotetic la pietei si se procedeaza la scaderea treptata a pretului cerut
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00033/SC00033H.pdf"&gt;FIPA Brokering Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un broker este un agent care ofera servicii de facilitare a comunicarii altor agenti. Brokerul cunoaste cerintele si capabilitatile agentilor.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00034/SC00034H.pdf"&gt;FIPA Recruiting Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent de recrutare este o forma sepciala de broker in care raspunsul agentilor se primeste fie de catre agentul de recrutare fie de catre receptori anume destinati
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00035/SC00035H.pdf"&gt;FIPA Subscribe Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agentul cere agentului receptor sa execute a actiune la primirea mesajului si ulterior atunci cand obiectul referit se modifica
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00036/SC00036H.pdf"&gt;FIPA Propose Interaction Protocol Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent realizeaza anumite actiuni atunci cand agenti care receptioneaza mesajul accepta propunerea
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;acte de comunicare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00037/SC00037J.pdf"&gt;FIPA Communicative Act Library Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
defineste structura CAL, Communicative Act Library si semantica pentru caracterizarea semanticii fiecarui act de comunicare
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;limbaje de continut&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00008/SC00008I.pdf"&gt;FIPA SL Content Language Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
defineste o sintaxa concreta pentru limbajul de continut al SL, Semantic Language. Sinataxa si semanticile asociate  se folosesc impreuna cu ACL.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00009/XC00009B.pdf"&gt;FIPA CCL Content Language Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
CCL, Constraint Choice Language, este destinat comunicarii agentilor utilizati in aplicatiile ce realizeaza alegeri multiple care nu sunt independente
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00010/XC00010C.pdf"&gt;FIPA KIF Content Language Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
defineste pentru KIF, Knowledge Interchange Format, expresii ale obiecteleor ca termeni si expresii ale propozitiilor
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00011/XC00011B.pdf"&gt;FIPA RDF Content Language Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea RDF, Resource Description Framework, ca limbaj de continut prin definirea obiectelor, propozitiilor si actiunilor
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;management agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
managementul agentilor in contextul platformelor de agent
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00023/SC00023K.pdf"&gt;FIPA Agent Management Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
specificatii referitoare la managementul agentului care includ: servicii de management agent, ontologia de management agent si transportul mesajelor pentru platforma agent.&lt;br&gt;
definirea interfetelor standard pentru accesarea serviciilor de management agent&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00095/PC00095A.pdf"&gt;FIPA Agent Discovery Service Specification, preliminar&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrie un model de referinta al procesului de descoperire in retele ad-hoc, ADS, Agent Discovery Service ca un supliment la AMS, Agent Management System si DF, Direcvtory Facilitator
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00096/PC00096A.pdf"&gt;FIPA JXTA Discovery Middleware Specification, preliminar&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea JXTA ca "middleware discovery" pentru serviciile ADS: extensii ale JXTA si interfata cu acestea
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;transport mesaj agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
transportul si maparile mesajelor in protocoalele de transport
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00067/SC00067F.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Service Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
modelul de referinta pentru MTS, Message Transport Service si definitii pentru informatia asociata
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00093/XC00093B.pdf"&gt;FIPA Messaging Interoperability Service Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
conversia mesajului intre protocoalele de transport mesaje sau/si codificari concrete
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reprezentari ACL&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
forme de reprezentare pentru mesajele ACL
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00069/SC00069G.pdf"&gt;FIPA ACL Message Representation in Bit-Efficient Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrierea gramaticii de transport mesaj, sub forma EBNF
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00070/SC00070I.pdf"&gt;FIPA ACL Message Representation in String Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrierea gramaticii de transport mesaj, sub forma EBNF
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00071/SC00071E.pdf"&gt;FIPA ACL Message Representation in XML Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrierea gramaticii de transport mesaj, sub forma XML
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reprezentari container&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
specificari ale containerelor de mesaje ACL pentru transportul mesajului peste un MTP, Message Transport Protocol
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00085/SC00085J.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Envelope Representation in XML, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
sintaxa concreta
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00088/SC00088D.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Envelope Representation in Bit Efficient Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
sintaxa concreta
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;protocoale de transport&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
specificatii MTP pentru protocoale transport
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00075/SC00075G.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Protocol for IIOP Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea IIOP, Internet Inter-Orb Protocol
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00076/XC00076C.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Protocol for WAP Specification, experimental&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea WAP, Wireless Application Protocol
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.fipa.org/specs/fipa00084/SC00084F.pdf"&gt;FIPA Agent Message Transport Protocol for HTTP Specification, standard&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea HTTP, HyperText Transfer Protocol
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114344804477324075?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114344804477324075/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114344804477324075' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114344804477324075'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114344804477324075'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/fipa-sumar-specificatii.html' title='FIPA, sumar specificatii'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114320793370575340</id><published>2006-03-24T15:44:00.000+02:00</published><updated>2006-03-24T15:45:33.723+02:00</updated><title type='text'>OMG Telecomm, CORBA TMN SNMP</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://telecom.omg.org/telecom_task_force_roadmap.htm"&gt;intentii Telecommunications PSIG&lt;/a&gt; si &lt;a href="http://www.omg.org/schedule/"&gt;stadiul actual&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;&lt;a href="http://www.omg.org/cgi-bin/doc?formal/2000-08-01"&gt;Interworking Between CORBA and TMN Systems Specification&lt;/a&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;JIDM, Joint Inter-Domain Management, CORBA&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
colaborarea intre doua sisteme de management cu modele de referinta diferite presupune:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;o schema de translatie intre cele doua modele de obiecte, &lt;a href="http://www.opengroup.org/bookstore/catalog/c802.htm"&gt;Specification Translation&lt;/a&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;o conversie dinamica intre cele doua protocoale, Interaction Translation&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
Interaction Translation presupune existenta unor interfete pe trei nivele
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;interfete generice independente de modelul de management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;JIDM facilities&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;interfete generice dependente de modelul de management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;Servicii suport OSI si SNMP CORBA&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;interfete specifice dependenete de modelul informational si de modelul de management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
JIDM defineste o serie de interfete care realizeaza legatura intre manager si agent
&lt;UL&gt;
interfete pentru manager
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ProxyAgent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;un obiect care se creaza dupa ce un manager obtine accesul la un domeniu de obiecte gestionate; se poate obtine accesul concurent la un domeniu prin mai multe instante&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ProxyAgentController&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;permite validarea dreptului de a distruge un ProxyAgent&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ProxyAgentFinder&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;gasirea unui ProxyAgent&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;EventPort&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;permite accesul dinspre agent catre manager&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;EventPortFactory&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;crearea dinamica aunui EventPort&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
interfete pentru agent
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;DomainPort&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;controlul accesului la un domeniu&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;DomainPortFactory&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;permite crearea dinamica a unui DomainPort&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;EventPortFinder&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;gasirea unui EventPort&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
contextul este cel al sistemelor distribuite fara arbitru astfel ca solutia indicata este utilizarea unui serviciu de federalizare&lt;br&gt;
pentru transferul intre protocoale se indica utilizarea CORBA/CMIP si CORBA/SNMP gateways atat pentru manager cat si pentru agent&lt;br&gt;

&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;OSI CORBA&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
interfete; OSIMgmt
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ProxyAgent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
realizeaza o extindere a JIDM::ProxyAgent pentru OSI
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ManagedObject&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extinde OSIMgmt::NamingConetx si CosLifeCycle::LifeCycleObject
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ManagedObjectFactory&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
creaza instante ManagedObject
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;LocalRoot&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
intr-un domeniu CORBA de obiecte gestionate OSI exista un obiect care are rolul de radacina locala&lt;br&gt;
radacina locala este superiorul oricarui obiect orfan&lt;br&gt;
un obiect orfan este un obuect gestionat al carui superior sa afla in alt domeniu OSI&lt;br&gt;
radacina locala pastreaza referinte catre toate obiectele orfane si exporta o interfata de tip LocalRoot
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;LinkedReplyHandler, EndOfRepliesHandler&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
permit unui obiect sa trimita mai multe raspunsuri, la aceeasi interogare, folosind un model asincron
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;MultipleRepliesHandler&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;RepliesIterator&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;BufferedRepliesHandler&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
receptionarea mai multor raspunsuri la aceeasi interogar, utilizand un model sincron
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;LName&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
realizeaza translatia de nume, intre conventia OSI si CoSNaming::Names&lt;br&gt;
in OSI-SM-RM orice obiect gestionat este continut intr-un alt obiect, acesta din urma fiind unic, astfel ca numele obiectelor se bazeaza pe relatia de compozitie. Numele unui obiect se poate exprima prin doua forme:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;globala&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;o secventa RDN, Relative Distinguished Name, care identifica in mod univoc obiectul in contextul global; in contextul unui container, un obiect se identifica prin valoarea unui atrobit, AVA, Attribute Value Assertion&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;locala&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;o secventa RDN care identifica in mod univoc obiectul intr-un context predefinit&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;NamingContext&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extensie pentru CosNaming::NamingContext pentru OSI; permite operatii de nume extinse OSI
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
porti CORBA/CMIP
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;manager&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
permite accesarea de catre manager a unui obiect gestionat ce este disponibil prin CMIP&lt;br&gt;
contine mai multe obiecte de tipurile:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;JIDM::ProxyAgentFinder&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;JIDM::EventPort&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un agent CORBA care pune la dispoziytie o interfata de management CMIP&lt;br&gt;
contine mai multe obiecte de tipurile:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;JIDM::EventPortFinder&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;JIDM::DomainPort&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Servicii suport OSI&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;OSI Caching and Tracking Services&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un OSIMgmt::ManagedObject poate fi configurat sa stocheze local valori ale atributelor&lt;br&gt;
stocarea se poate configura pentru fiecare obiect in parte, pentru toate obiectele unei clase sau pentru toate obiectele gestionabile printr-un proxy&lt;br&gt;
yrmariea (tracking) permite actualizarea dinamica a informatiei critice
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Collection Service&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
permite realizarea de operatii asupra unor m ultimi de OSIMgmt::ManagedObject
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Dynamic Management of ASN.1 Any Values&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
permite operatii asupra valorilor CORBA::Any la runtime fara a avea informatii statice (generate de compilatorul IDL) asupra tipului
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;The OSI Management Information Repository&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
contine descrierile si structurile modelelor informationale utilizate in modelul TMN management si ofera doua servicii:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;descrierea modelului&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
informatii suplimentare care au fost pierdute la transcrierea in IDL (datorita restrictiilor tipurilor ASN.1 sau relatii de mostenire care apareau in ierarhia de clase GDMO)
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;descrierea translatiei&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
informatii privind corespondenta intre modelel GDMO/ASN.1 si IDL
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SNMP CORBA&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extinderea JIDM Facilities pentru a permite maparea bidirectionala a numelor, mesajelor si evenimentelor, din domeniul SNMP, cu nume, operatii, invocare si evenimente, din domeniul CORBA&lt;br&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SNMPMgmt&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
interfete
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ProxyAgent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extinde JIDM::ProxyAgent
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SmiEntry&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
este interfata IDL de baza pentru toate interfetele IDL ale grupurilor SMI si intrarilor in tablouri
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GenericFactory&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extensie a CosLifeCycle::GenericFactory ce permite operatii specifice SNMP SMI referitoare la ciclul de viata pentru o intrarile unei interfete IDL; corespunde tipului de data RowStatus din SNMPv2
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;NamingContext&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
extinde CosNaming::NamingContext si permite maparea catre spatiul de nume SNMP, ordine lexicografica
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SmiTableIterator&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
perite accesul la tabluri; obiect
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetNextEntryIterator&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
parcurgeraea in ordine lexicografica a unui tablou, urmata de un GetNext
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SNMP Management Information Repository&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
translatia unei specificatii SMI catre IDL se face cu anumite pierderi si deasemenea disponibilitatea meta-informatiei SMI prin IFR, Corba Interface Repository, poate sa nu fie convenabila&lt;br&gt;
are doua componenete:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;OID Repository&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
ierarhia OID si numele textuale atasate fiecrui nod OID din arborele OID
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SMI Macro Repository&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
meta-informatie despre modulele SMI si macrourile referitoare la grupuri, intrari in tablouri si variabile
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114320793370575340?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114320793370575340/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114320793370575340' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114320793370575340'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114320793370575340'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/omg-telecomm-corba-tmn-snmp.html' title='OMG Telecomm, CORBA TMN SNMP'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114313176413823497</id><published>2006-03-23T18:35:00.000+02:00</published><updated>2006-03-23T18:41:51.026+02:00</updated><title type='text'>Sumar arhitectura TMN</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;standarde TMN (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-M/e"&gt;M3000 - M3599&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;subiecte&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;arhitectura (M.3010)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;metodologia de specificare a interfetelor (M.3020)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;servicii de management (M.32xx)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;functii de management (M.3400)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;modele pentru informatia de management: modele pentru retele generice (M.3100) si modele specifice unei tehnologii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;inregistraea informatiei de management, similar cu OSI SMI&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;protocoale de comunicatii
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;protocoale transport: OSI, ISDN, SS7, TCP/IP&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;protocoale de management: CMIP, X.500, CORBA GIOP&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
sintaxa de transfer este BER
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;servicii pentru management de sisteme si mesaje de management&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;securitate (M.3016)&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;zone referite&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;servicii de telecomunicatii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;arhitectura retelei de telecomunicatii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;managementul traficului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;mentenanta retelei&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;securitatea retelei&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;componentele retelei&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;rezervarea retelei&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;protocoale de comunicatii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;servicii de management sisteme OSI&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;functii de management OSI&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;arhitectura (M.3010)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;functional architecture&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descompunerea functiunilor in blocuri, "function blocks", si modul de conectare al acestora, "reference points", functii de management, "Management Application Functions - MAF", functii de management ale TMN si multimi ale acestora
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;information architecture&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
adopta modul de specificare, orientat obiect, cat si principiile de acces ale OSI-SM
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;physical architecture&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
mapeaza blocurile functionale in blocuri fizice prin prisma cerintelor care nu tin de functionalitate
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;arhitectura functionala&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizeaza urmatoarele tipuri de blocuri functionale
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;OSF, Operations Systems Functions&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
realizeaza procesarea informatiei de management. Se interfateaza NEF-urile in mod direct sau indirect prin MF-uri, cu QAF-urile si cu alte OSF-uri. OSF-urile comunica fie punct-la-punct fie intr-o maniera ierarhica. Un OSF corespunde atat rolurilor de manager cat si de agent din modelul agent-manager
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;NEF, Network Element Functions&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
modeleaza echipamentul care este subiectul managementului, monitorizare si/sau control, corespunde unui agent din modelul agent-manager
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;WSF, Workstaion Functions&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
reprezinta o interfata om-masina care comunica cu OSF si MF si permite complementarea deciziilor de consistenta si validitate, automate, cu decizii umane si corespunde unei aplicatii in rol de manager in modelul agent-manager 
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;TF, Transformation Functions&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
converteste, protocoale sau modele ale informatie, intre doua entitati
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
si urmatoarele puncte de conectare
&lt;UL&gt;
puncte de referinta TMN
&lt;LI&gt;f (M.3300)&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
conecteaza OSF si WSF
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;q&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
conecteaza OSF, TF, NEF
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;q&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
ce conecteaza un OSF cu NEF-uri, QAF-uri, MF-uri si alte OSF-uri
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;q&lt;sub&gt;x&lt;/sub&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
ce contecteaza un MF cu QAF-uri si NEF-uri, sau MF-uri intr-o maniera ierarhica
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;x (M.3320)&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
OSF cu OSF ce apartin la TMN-uri diferite, similar unui q&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt; cu mecanisme de securitate
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;br&gt;si puncte de referinta non-TMN
&lt;LI&gt;g&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
reprezinta interfata grafica om-masina, utilizator cu WSF
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;m&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
conecteaza un QAF la elemente gestionate care suporta alte interfete de management, non-conforme TMN
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
ce au relatiile:
&lt;table border=1&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;X&lt;/td&gt;&lt;td&gt;NEF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OSF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;TF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;WSF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;non-TMN&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;NEF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;OSF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q, x&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;f&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;TF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;q&lt;/td&gt;&lt;td&gt;f&lt;/td&gt;&lt;td&gt;m&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;WSF&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;f&lt;/td&gt;&lt;td&gt;f&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;g&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;non-TMN&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td&gt;m&lt;/td&gt;&lt;td&gt;g&lt;/td&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
implementarea MAF, functiunilor aplicatie de management, realizandu-se prin combinatii ale blocurilor functionale&lt;br&gt;
intreaga arhitectura ffind stratificata astfel:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;organizatie&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se refera la functiunile specifice organizatie si OSF-urile din acest nivel nu au puncte de referinta de tipul x
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;serviciu&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;interfata cu abonatii pentru tranzactionarea serviciilor, rezervare, calitatea serviciului (QoS)&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;intercatiune cu furnizori de servicii&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;date statistice&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;interactiunea intre servicii&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;retea&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;controlul si coordonarea prin prisma retelei a elementelor de retea&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;rezervarea si modificarea capacitatilor de asigurare a serviciilor pentru abonati&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;mentenanat capacitatilor retelei&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;colectarea informatiilor statistice, jurnale despre retea si interactiunea cu nivelul de management al serviciuuli&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;OSF-uriloe de retea pot gestiona relatiile intre NEF-uri&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;element&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;controlul si coordonarea elementelor de retea arondate unui NEF; OSF de element asigura interactiunea intre nivelul element de retea si nivelul managementului de retea&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;poate controla o multime de alte elemente de retea&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;colectarea informatiilor statistice, jurnale pentru elementele respective&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;arhitectura fizica&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
arhitectura functionala este o arhitectura conceptuala, trecerea catre arhitectura fizica facandu-se fie prin transformarea blocurilor functionale in blocuri fizice in relatie unu-la-unu fie  prin agregarea mai multor blocuri functionale intr-un bloc fizic si transformarea punctelor de referinta in interfete&lt;br&gt;
utilizeaza urmatoarele blocuri fizice:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;OS, Operations System&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
este sistemul care realizeaza OSF-urile si poate include QAF-uri si WSF-uri
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Transformation&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
conversii intre protocoale si formate de date
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;adaptation device&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
transformarea de la un entitate fizica non-TMN la un NE sau OS.&lt;br&gt;
QA, Q-Adapter, este un bloc fizic ce conecteaza un NE sau un OS cu o interfata non-TMN, la un punct de referinta de tip m, cu o interfata Q.&lt;br&gt;
XA, X-adapter, este un bloc fizic ce conecteaza o entitate non-TMN aflata intr-un mediu non-TMN si care utilizeaza o comunicatie non_TMN cu un OS aflat la frontiera unui TMN.
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;mediation device&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
MD, mediation device, este un bloc fizic ce realizeaza o transformare intre doua blocuri fizice cu mecanisme de comunicare incompatibile
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;NE, Network Element&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
reprezinta echipamente care realizeaza NEF-uri si poate contine si alte blocuri functionale
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;WS, Workstation&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un sistem care realoizeaza WSF-uri
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
comunicatia intre acestea fiind asigurata de DCN, Data Communication Network&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;information architecture&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
este compusa din:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;puncte de referinta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
reprezinta o extindere a conceptului de punct de referinta functional cu informatia de management care este schimbata in punctul de referinta
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;modele ale datelor&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
reprezinta o abstractizare a aspectelor de management ce privesc resusrele retelei
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;elemente de date&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
sunt elemetele ce alcatuiesc modelul datelor
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;modelul de date al punctului de referinta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
datele prezente intr-un punct de referinta, definite pe baza interactiunilor functionale
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DTmodele de interactiune&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
prevede regulile si tiparele fluxului de informatii intre blocurile functionale la punctele de referinta
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114313176413823497?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114313176413823497/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114313176413823497' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114313176413823497'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114313176413823497'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/sumar-arhitectura-tmn.html' title='Sumar arhitectura TMN'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114294124269564235</id><published>2006-03-21T13:40:00.000+02:00</published><updated>2006-03-21T14:04:20.720+02:00</updated><title type='text'>Sumar SNMP</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
SNMPv1 (RFCs: 1155, 1157, 1212)
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;mesaj SNMP&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
version | community | SNMP PDU
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
PDU type | request ID | error status | error index | variable bindings
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;variable bindings&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
name 1 | value 1 | name 2 | value 2 | ... | name n | value n
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;PDU type&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
se initiaza la manager
&lt;LI&gt;daca agentul nu gaseste obiectul cerut sau daca obiectul este compus, raspunde cu un GetResponse-PDU identic in care error-status="noSuchName" si "error-index" este este cel al obuiectului cerut initial&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;daca GetResponse-PDU ar fi prea mare, agentul raspunde cu GetResponse-PDU cu error-status="tooBig"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;daca nu poate gasi obiectul, alte cazuri, agentul raspunde cu GetResponse-PDU cu serror-status="genErr"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;altfel agentul trimite GetResponse-PDU&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetNextRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
similar cu &gt;GetRequest-PDU dar se face verificarea de ordonare lexicografica a variabilelor
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetResponse-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
generat in caz corect de catre agent in urma unui get
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
generat de manager si interpretat de agent
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;daca agentul nu gaseste obiectul cerut sau daca obiectul este compus, raspunde cu un GetResponse-PDU identic in care error-status="noSuchName" si "error-index" este este cel al obuiectului cerut initial&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;daca obiectul exista dar nu corespunde ca tip, valoare sau lungime se raspunde cu GetResponse-PDU ce are error-status="badValue" si indexul corespunzator din mesajul de set&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;daca GetResponse-PDU ar depasi limitele se trimite un GetResponse-PDU cu error-status="tooBig"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;pentru alte motive, de eroare se raspunde cu GetResponse-PDU ce are error-status="genErr"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;altfel, dupa setarea variabilelor se raspunde cu GetResponse-PDU ce are serror-status="noError"&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Trap-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se transmite de la agent catre manager pentru a semnala un eveniment, fiind un serviciu fara livrare garantata; agentulpoate fi configurat astfel incat sa nu transmita trap-urile sau sa le transmita catre anumiti manageri
&lt;UL&gt;
evenimente definite
&lt;LI&gt;coldstart; reinitializarea entitatii cu posibila modificarea a configuratiei agentului sau a protocolului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;warmstart; reinitializarea entitatii fara modificarea configuratiei agentului si nici a protocolului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;linkdown&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;linkup&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;authentication failure&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;egpneighbourloss&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;enterprisespecifictrap&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;codificarea mesajelor SNMP&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
mesajele sunt formatate in sintaxa abstracta, ASN.1. la nivel aplicatie&lt;br&gt;
transferul se face printr-o sintaxa de transfer, BER, Basic ENcoding Rules, la nivel prezentare&lt;br&gt;
&lt;UL&gt;
fiecare valoare ASN.1 este codificata ca un sir de bytes:
&lt;LI&gt;tag&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;length&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;value&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
SNMPv2 (RFCs: 2578, 2579, 2580, 3416, 3417, 3418)
&lt;UL&gt;
limitarile SNMPv1 au condus la modificari in SNMPv2 in ceea ce priveste:
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;confinarea codurilor de eroare (SetRequest-PDU) si generarea de exceptii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SNMPv1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;SNMPv2&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;badValue&lt;/td&gt;&lt;td&gt;wrongValue&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;badValue&lt;/td&gt;&lt;td&gt;wrongEncoding&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;badValue&lt;/td&gt;&lt;td&gt;wrongType&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;badValue&lt;/td&gt;&lt;td&gt;wrongLength&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;badValue&lt;/td&gt;&lt;td&gt;inconsistentValue&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;noSuchName&lt;/td&gt;&lt;td&gt;noAccess&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;noSuchName&lt;/td&gt;&lt;td&gt;notWritable&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;noSuchName&lt;/td&gt;&lt;td&gt;noCreation&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;noSuchName&lt;/td&gt;&lt;td&gt;inconsistentName&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;genErr&lt;/td&gt;&lt;td&gt;resourceUnavailable&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;genErr&lt;/td&gt;&lt;td&gt;genErr&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;genErr&lt;/td&gt;&lt;td&gt;CommitFailed&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;genErr&lt;/td&gt;&lt;td&gt;undoFailed&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;PDU type&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;manager&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
transmite
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetNextRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetBulkRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;InformRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizat intre doi manageri
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Response-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
receptioneaza
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Response-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SNMPv2-Trap-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
transmite
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Response-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SNMPv2-Trap-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;UL&gt;
receptioneaza
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
la fel ca la SNMPv1 dar apar exceptiile si nu se mai genereaza un raspuns cu eroare:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;daca numele variabilei nu are un prefix OBJECT IDENTIFIER adecvat se genereaza "noSuchObject"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;altfel "noSuchInstance"&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetNextRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
la fel ca la SNMPv1 dar daca numele variabilei nu precede lexicografic o variabila locala atunci se genereaza un raspuns cu exceptia "endOfMibView"&lt;br&gt;
se foloseste pentru accesul tablourilor conceptuale
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;GetBulkRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
folosit pentru obtinerea rapida a tablourilor mari&lt;br&gt;
nu se mai aplica maparea unu-la-unu, cum este cazul pentru GetRequest-PDU, GetNextRequest-PDU, SetRequest-PDU types si Response-PDU rezultant&lt;br&gt;
pentru primele "non-repetors" variabile se procedeaza ca si in cazul GetNextRequest-PDU iar pentru urmatoarele variabile se aplica "max-repetitions" repetitii pentru a obtine succesorii lexicografici
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SetRequest-PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
procesarea se realizeaza in doua faze
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;validarea variabilelor; pot rezulta doua situatii de eroare; in caz de reusita raspunde cu Response-PDU cu error-status="noErr" si error-index=0&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;alterarea valorilor are loc in caz de reusita a fazei anterioare; daca varibilele nu exista se vor crea cu valorile specificate&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;notificarile&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;performanta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;GetBulkRequest-PDU&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;ierarhia&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
exista trei abordari, ale managementului distribuit
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;bazat pe MIB&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;bazat pe script&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;operatii la distanta&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;securitatea&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;SNMPv2, community based&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;SNMPv2, user based&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
SNMPv3
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;arhitectura (RFC 3411)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;manager&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
o entitate SNMP care contine unul sau mai multe generatoare de comenzi si/sau receptor de notificare&lt;br&gt;
generator comanda &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
receptor notificare &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
originator notificare &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
dispecer &amp;#8596 subsistem procesare mesaje&lt;br&gt;
subsistem procesare mesaje &amp;#8596 subsistem de securitate&lt;br&gt;
dispecer &amp;#8596 protocol transport&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;agent&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
o entitate SNMP care contine unul sau mai multei receptori de comenzi si/sau generatori de nottificare&lt;br&gt;
receptor comanda &amp;#8596 MIB&lt;br&gt;
generator notificare &amp;#8596 MIB&lt;br&gt;
receptor comanda &amp;#8596 controlul accesului&lt;br&gt;
generator notificare &amp;#8596 controlul accesului&lt;br&gt;
receptor comanda &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
generator notificare &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
releu proxy &amp;#8596 dispecer&lt;br&gt;
dispecer &amp;#8596 subsistem procesare mesaje&lt;br&gt;
subsistem procesare mesaje &amp;#8596 subsistem de securitate&lt;br&gt;
dispecer &amp;#8596 protocol transport&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;aplicatii (RFC 3413)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;generator comanda&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;receptor comanda&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;generator notificare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;receptor notificare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;releu proxy&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;pasarea cererii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;procesarea unei cereri&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;procesarea unui raspuns&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;procesarea unui PDU clasa interna&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;altele&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;altele&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;motor&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
un motor SNMP furnizeaza servicii pentru transmiterea/receptionarea de mesaje, autentificarea si criptarea acestora si controlul accesului la obiectele gestionate&lt;br&gt;
o entitate SNMP contine un singur motor
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;identificarea motorului (snmpEngineID)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
este un identificator unic si neambiguu intr-un domeniu administrativ
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;componente&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;subsistem procesare mesaje (RFC 3412)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;model de procesare mesajeSNMPv3&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;model de procesare mesajeSNMPv1&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;model de procesare mesajeSNMPv2c&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;alte modele de procesare mesaje&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;dispecer (RFC 3412)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
un motor SNMP contine un singur dispecer&lt;br&gt;
dispecerul permite circulatia mesajelor SNMP apartinand mai multor versiuni
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;dispecer PDU&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;dispecer mesaje&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;mapari transport&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
transportul SNMP peste alte protocoale (RFC 3417)&lt;br&gt;
schema URI pentru SNMP (RFC 4088)&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;subsistem de securitate&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;CSM, Community based Security Model&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;USM, User based Security Model (RFC 3414)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea AES in USM (RFC 3826)
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;subsistem control acces&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;control acces - VACM, view-based access control model (RFC 3415)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;accesul la informatia de management (RFC 3416)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114294124269564235?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114294124269564235/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114294124269564235' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114294124269564235'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114294124269564235'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/sumar-snmp.html' title='Sumar SNMP'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114261331830730744</id><published>2006-03-17T18:33:00.000+02:00</published><updated>2006-03-17T19:33:07.246+02:00</updated><title type='text'>IETF, SMI, Structure of Management Information, SMIv1, SMIv2</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
SMI, Structure of Management Information
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SMIv1, SMIv2&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SMIng&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;b&gt;Structure of Management Information&lt;br&gt;
SMIv1, SMIv2&lt;/b&gt;&lt;br&gt;
Informatia de management este disponibila ca o colectie de obiecte gestionate, ce sunt stocate in magazii virtuale, MIB-urile&lt;br&gt;
Colectiile de obiecte inrudite sunt definite in MIB-uri care sunt specificate ASN.1&lt;br&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;standarde&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;RFC 1155, SMI v1&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;RFC 1211, Concise MIB Definitions&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;RFC 2578, SMI v2&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;structura&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
expandarile acestor macrouri au loc in mod conceptual, la implementare si nu la run-time
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;definitii module (macro ASN.1 MODULE-IDENTITY)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
descrire generala a modulului, inf. contact
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;definitii obiecte (macro ASN.1 OBJECT-TYPE)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
definirea tipurilor de obiecte gestionate
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;definitii notificari (macro ASN.1 NOTIFICATION-TYPE)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
definirea informatiei continute intr-o transmisie nesolicitata (SNMPv2-Trap-PDU sau InformRequest-PDU)
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;tipuri scalare&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;TABLE&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;SMI v1&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;SMI v2&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;tipuri simple&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;INTEGER&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;INTEGER&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;OCTET STRING&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;OCTET STRING&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;OBJECT IDENTIFIER&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;OBJECT IDENTIFIER&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Integer32&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;tipuri cu vizibilitate la nivel aplicatie&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Unsigned32&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Gauge&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Gauge32&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Counter&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Counter32&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Counter64&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;TimeTicks&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;TimeTicks&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;IpAddress&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;IpAddress&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Opaque&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Opaque&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;NetworkAddress&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;Pseudo tipuri&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;BITS&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;/TABLE&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reguli pentru definirea tipurilor&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;obiectele apartin unui tip si au valori care sunt restrictionate la o multime care se poate reduce  la tipurile de baza ASN.1 prezentate mai sus ca tipuri simple&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;obiectele cu vizibilitate la nivel aplicatie trebuie sa rezulte in tipurile intregi sau string de scalari&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;tipul care se poate construi este un vector bidimensional, elementele acestuia fiind tipurile de mai sus&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;se pot defini tipuri noi utilizand un macro ASN.1, OBJECT-TYPE&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;se permite instantierea simpla sau multipla pentru tabluri;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;nu exista notiunea de obiect compus care sa contina o multime de tipuri scalare, singura relatie de compozitie permisa existand intre obiectele componente ale aceluiasi tablou&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;un tablou se modeleaza prin tipul ASN.1, SEQUENCE OF randuri; este permisa instantierea dinamica a unui numar arbitrar de randuri&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;un tablou contine randuri (intrari in tablou sau inregistrari) fiecare fiind reprezentat prin tipul ASN.1, SEQUENCE ce contine un numar, definit static, de obiecte&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;un rand trebuie sa fie scalar, adica nu se poate defini un tablou in alt tablou&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;tablourile si randurile sunt obiecte compuse dpdv conceptual astfel incat numai obiectele individuale ce constituie un rand pot fi accesate prin protocolul de management&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
O1: codificarile si decodificarile pot fi scumpe computational daca se foloseste o sintaxa complexa dar datorita faptului ca multimea tipurilor este redusa aceasta problema se poate rezolva printr-o optimzare manuala
&lt;UL&gt;
OBJECT-TYPE:
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;SYNTAX&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;tipuri simple | tipuri cu vizibilitate la nivel aplicatie | New type&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;MAX-ACCESS&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;read-only&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;read-wrirte&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;read-create&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;accessibke-for-notify&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;not-accesible&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;STATUS&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;current&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;deprecated&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;obsolete&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;DESCRIPTION&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;""&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;u&gt;exemplu definire "frunza"&lt;/u&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;adresa&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;IpAddress&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;MAX-ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;read-write&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"adresa IP a calculatorului"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={unAltMib 1}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;u&gt;exemplu definire nod&lt;/u&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;informatii&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-IDENTITY&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"nod ce va contine frunze, scalari"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={unAltMib 2}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;u&gt;exemplu definire tablou&lt;/u&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;tabloul&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;tabelaRutare&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;SEQUENCE OF randRuta&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;MAX-ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;not-accessible&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"tabela de rutare"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={mibRutare 3}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;randul&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;randRuta&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;Ruta&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;MAX-ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;not-accessible&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"intare in tabela de rutare"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;INDEX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;{destinatie, metrica}&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={tabelaRutare 1}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;tipuri noi utilizate, definire&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Ruta::=&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SEQUENCE{&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;destinatie ipAddress&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;metrica INTEGER&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;hopulUrmator ipAddress&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;destinatie&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;ipAddress&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;not-accessible&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"adresa IP destinatie"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={Ruta 1}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;metrica&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;INTEGER{&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;distanta(1)&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;latimeBanda(2)&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;not-accessible&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"metrica catre destinatie"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={Ruta 2}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;hopulUrmator&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OBJECT-TYPE&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;SYNTAX&lt;/td&gt;&lt;td&gt;ipAddress&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;ACCESS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;read-write&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;STATUS&lt;/td&gt;&lt;td&gt;current&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;DESCRIPTION&lt;/td&gt;&lt;td&gt;"adresa IP unde se trimite pachetul"&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;::={Ruta 3}&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
schema de indexare multipla := OID tablou.numarColoana.valoateIndex1.valoareIndex2
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reguli de instantiere si de compozitie&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;instantele trebuie denumite astfel incat adresarea sa nu fie ambigua astfel ca se folosesc identificatori de obiecte&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;un tip de obiect are un "registration OID" astfel ca o instanta se identifica prin IOD urmat de de un sufix care identifca in mod unic instanta; in cazul ca exista mai multe instante, sufixul va identifica randul prin compunerea uneia sau mai multor valori ale obiectelor cce constituie cheia, asa cum este ea specificata in template-ul OBJECT-TYPE pentru acel rand&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;astfel apare o cuplare stransa intre tipul obiectului si si identificatorul instantei ceea ce are ca efect directa ca un tip de obiect poate apare numai intr-un loc in  in arborele de inregistrare ceea ce inseamna ca ca nu se pot defini tipuri generice de obiecte care sa fie utilizate in contexte diferite&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
(exemplu arbore de nume in interiorul uni MIB; nodurile apar pentru a se putea face referirea, frunzele reprezentand obiectele gestionate)
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;unAltMib:&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;adresa(1)&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;informatii(2)&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;192.168.1.1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;numeNod(1)&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;utilizator(2)&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;laptopIonescu&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;Ionescu&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
astfel ca se obtine
&lt;table&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;OID&lt;/td&gt;&lt;td&gt;instanta&lt;/td&gt;&lt;td&gt;valoarea&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;adresa&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.1.0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;192.168.1.1&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;informatii&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;numeNod&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.2.1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.2.1.0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;laptopIonescu&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;utilizator&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.2.2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1.2.2.0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;Ionescu&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;reguli de access&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;operatia "Set" se realizeaza numai asupra obiectelor care nivelul "read-write" sau "read-create", asa cum apare in specificatia obiectului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;accesul la obiecte prin "Get" si "Set" face subiectul unei politici de contril a accesului prin interfata de management &lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;obiectele nu suporta operatiile explicite "Create" si nici "Delete", acestea fiind suportate numai pentru obiectele cu instante multiple&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;in SNMP v1, crearea unui rand, care nu exista deja intr-un tablou, se poate realiza printr-o definierea valorilor tuturor obiectelor randului dar protocolul SNMP limiteaza valoarea maxima a PDU (protocol data unit) asa ca nu este intotdeauan posibil sa se paseze valorile  pentru toate obiectele randului&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;in SNMPv2, exista o schema de care asigura atomicitatea crearii unui rand&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;se poate simula o actiune arbitrara lde tipul "la frontiera obiectului" printr-un "Set" urmat de un "Get"&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;agentii pot emite notificari, "traps", asociate mai degraba protocolului SNMP decat unei specificatii MIB&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114261331830730744?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114261331830730744/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114261331830730744' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114261331830730744'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114261331830730744'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/ietf-smi-structure-of-management.html' title='IETF, SMI, Structure of Management Information, SMIv1, SMIv2'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114249693301465716</id><published>2006-03-16T10:14:00.000+02:00</published><updated>2006-03-16T10:27:19.693+02:00</updated><title type='text'>OSI Systems Management - domenii functionale</title><content type='html'>Domeniile functionale ale OSI Systems Management (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.700/en"&gt;X.700&lt;/a&gt;)&lt;br&gt;
cerintele specifice prin SMF (Systems Management Functions)&lt;br&gt;
mnemonica = FCAPS

&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Fault management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se refera la generarea notificarilor de eroare, jurnalizarea acestora la sursa si testarea resurselor retelei cu scopul identifcarii defectelor si trasabilitatii acestora
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;raportarea alarmelor(&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.733/en"&gt;X.733&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;are ca scop obtinerea si procesarea informatiei pentru identificarea evenimentelor de interes&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;raportarea evenimentelor(&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.734/en"&gt;X.734&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;jurnalizarea (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.735/en"&gt;X.735&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;testarea (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.737/en"&gt;X.737&lt;/a&gt; si &lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.745/en"&gt;X.745&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Configuration management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
initializarea, instalarea si rezervarea; permite colectarea informatiei de stare la cerere si asigura facilitati de logistica; permite anuntarea modificarilor de configuratie prin notificari relevante
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;obiectul (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.730/en"&gt;X,730&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;starea (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.731/en"&gt;X.731&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;relatiile (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.732/en"&gt;X.732&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;rapoartarea evenimentului (X.734)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;jurnalizarea (X.735)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;gestionarea timpului (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.743/en"&gt;X.743&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;distributia software-ului (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.744/en"&gt;X.744&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;planificarea gestionarii (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.746/en"&gt;X746&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;informatie de management partajata (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.750/en"&gt;X.750&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Accounting management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se refera la colectarea informatiei de contabilitate si la procesarea acesteia cu scopul incadrarii in conturi si facturarii in contextul unui serviciu atunci cand sunt utilizate resurse multiple
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;raportarea evenimentului (X.734)&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;jurnalizarea (X.735)&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;metrica de conturi (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.742/en"&gt;X.742&lt;/a&gt;)&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Performance management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
priveste disponibilitatea informatiei necesare determinarii incarcarii sistemului si retelei in conditii naturale si artificiale. Permite colecatrea periodica a informatiei, de performanta, necesara activitatilor de statistica si planificare a capacitatii
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;raportarea evenimentelor (X.734)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;jurnalizarea (X.735)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;monitorizarea metricii (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.739/en"&gt;X.739&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;sumarizarea (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.738/en"&gt;X.738&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;planificarea (X.746)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;monitorizarea timpului de raspuns (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.748/en"&gt;X.748&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;Security management&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
se ocupa de aspectele care privesc securitatea sistemului
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;managementul securitatii&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;posibilitatea de a monitoriza si controla disponibilitatea facilitatilor de securitate si de a raporta amenintarile sau bresele de securitate&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;securitatea managementului&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;posibilitatea de a autentifica aplicatiile si utilizatorii de management ceea ce ar permite garantarea confidentialitatii si a integritatii modificarilor de management si de a interzice accesul neautorizat la informatia de management&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
si face uz de:
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;raportarea evenimentelor (X734)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;jurnalizare (X735)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;raportarea alarmelor de securitate (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.736/en"&gt;X736&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;trasabilitatea auditului de securitate (X737)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;controlul accesului (&lt;a href="http://www.itu.int/rec/T-REC-X.741/en"&gt;X741&lt;/a&gt;)&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114249693301465716?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114249693301465716/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114249693301465716' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114249693301465716'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114249693301465716'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/osi-systems-management-domenii.html' title='OSI Systems Management - domenii functionale'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114249308922791899</id><published>2006-03-16T09:10:00.000+02:00</published><updated>2006-03-16T09:11:29.240+02:00</updated><title type='text'>Caracteristici generale retele ad hoc</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;latime de banda scazuta si legaturi de capacitate variabila&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
ca urmare a fading-ului, bruierii, etc. legaturile radio prezinta rate de eroare diferite
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;topologie dinamica&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
modificarile topologiei au loc atunci cand nodurile isi modifica distantele relative ceea ce are efect asupra legaturii&lt;br&gt;
sistemul de management trebuie sa cunosca topologia retelei&lt;br&gt;
modificarile frecvente ale topologiei retelei implica un trafic de semnalizare sporit&lt;br&gt;
rezulta ca mecanismul utilizat pentru gestionarea informatiei despre topologie este foarte important&lt;BR&gt;
&lt;UL&gt;
clasificare conform mobilitatii relative
&lt;LI&gt;retele wireless fixe&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;retele wireless fixe cu punct de acces&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;retele mobile ad hoc&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;resurse limitate&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
sursa de putere este bateria ceea ce impune o limitare asupra capacitatilor de stocare si procesare
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;nodurile retelei au roluri multiple&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
majoritatea nodurilor ruteaza pachete si in acelasi timp pot fi sursa/destinatie
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;eterogenitate&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
nodurile pot fi: de la senzori pana la LAN-uri mobile
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;supravietuire limitata&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
utilizarea unui mediu radio ofera, unei terte parti, posibilitatea de a initia atacuri la primele doua nivele OSI care se intind de la interceptare pana la raspuns fals&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DT&gt;desfasurare temporara si axata pe misiune&lt;/DT&gt;&lt;DD&gt;
retelele ad hoc ofera o alternativa eficienta si economica pentru comunicatii si informatica in situatiile in care utilizarea unei infrastructuri de retea nu ar fi practica sau prea costisitoare&lt;br&gt;
&lt;/DD&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114249308922791899?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114249308922791899/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114249308922791899' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114249308922791899'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114249308922791899'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/caracteristici-generale-retele-ad-hoc.html' title='Caracteristici generale retele ad hoc'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114180592494219898</id><published>2006-03-08T10:06:00.000+02:00</published><updated>2006-03-08T10:18:44.953+02:00</updated><title type='text'>Sun SPOT</title><content type='html'>Nu este vorba despre pete solare ci despre "small programmable object technology". Se pare ca vor sa scoata in luna mai un kit de dezvoltare la 500$ ce ar permite scrierea de aplicatii Java, CLDC + Squawk VM, pentru retele de senzori, acceleratie + temperatura + lumina, wireless, MAC 802.15.4.
&lt;a href="http://www.sunspotworld.com"&gt;sunspot&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114180592494219898?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114180592494219898/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114180592494219898' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114180592494219898'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114180592494219898'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/03/sun-spot.html' title='Sun SPOT'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114062607018164381</id><published>2006-02-22T18:13:00.000+02:00</published><updated>2006-02-22T18:34:30.193+02:00</updated><title type='text'>Avatarurile codului ... generat</title><content type='html'>Cand sa spun, gata pot sa incep testele cu parserul am avut o surpriza ...
Dupa o truda de ocnas la corectarea gramaticii atunci cand reusisem sa trec fara nici macar un warning peste etapa in care Javacc genereaza sursele pentru cateva clase, incerc sa generez bytecode-ul si atunci spre stupoarea mea vad mesajul "code too large". Banuiesc ca restrictia este o metoda care depaseste 64KB si are un apel de tipul try. Daca nu o voi "scoate la capat" cu o alta versiune de Java nu-mi ramane decat sa sparg metoda cu pricina in alte metode mai mici.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114062607018164381?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114062607018164381/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114062607018164381' title='1 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114062607018164381'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114062607018164381'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/02/avatarurile-codului-generat.html' title='Avatarurile codului ... generat'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-114017893971874699</id><published>2006-02-17T14:13:00.000+02:00</published><updated>2006-02-17T14:22:52.483+02:00</updated><title type='text'>Limbaje specificare</title><content type='html'>In standarde apar specificatii realizate in diverse
&lt;UL&gt;
&lt;DL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;Limbaje de specificare&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.itu.int/ITU-T/asn1/"&gt;ASN.1&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.itu.int/ITU-T/studygroups/com17/languages/X.680-X.693-0207w.zip"&gt;descarcare standarde&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.oss.com/asn1/dubuisson.html"&gt;ASN.1 - Communication between heterogeneous systems by Olivier Dubuisson&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.itu.int/rec/recommendation.asp?type=products&amp;parent=T-REC-z"&gt;SDL&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.uml.org/"&gt;UML&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/DL&gt;
&lt;/UL&gt;
Am cautat un parser pentru SDL care in plus sa fie scris pentru Java si sa fie si open source dar n-am prea avut succes asa ca m-am hotarat sa generez unul folosind &lt;a href="https://javacc.dev.java.net/"&gt;JavaCC&lt;/a&gt;. Acum trudesc din greu la transcrierea gramaticii ...&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-114017893971874699?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/114017893971874699/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=114017893971874699' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114017893971874699'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/114017893971874699'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/02/limbaje-specificare.html' title='Limbaje specificare'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-113939077858365784</id><published>2006-02-08T11:22:00.000+02:00</published><updated>2006-02-08T11:28:47.113+02:00</updated><title type='text'>ANNMA</title><content type='html'>M-am decis sa schimb numele blog-ului in ANMMA. Motivul? Am incercat o inserare a blogului la Technocrati si ... surpriza a fost ca in loc de numele original aparea un cuvant in araba.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-113939077858365784?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/113939077858365784/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=113939077858365784' title='2 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113939077858365784'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113939077858365784'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/02/annma.html' title='ANNMA'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-113869537902132200</id><published>2006-01-31T10:14:00.000+02:00</published><updated>2006-01-31T10:18:25.270+02:00</updated><title type='text'>Retele ad hoc; standarde, RFC-uri</title><content type='html'>&lt;DL&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;Retele ad-hoc&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;Retele ad hoc wireless&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
O multime de noduri autonome care comunica unul cu celalalt si formeaza o retea radio multisalt si mentin conectarea intr-o maniera descentralizata. Fiecare nod are atat functii de gazda cat si functii de router, controlul retelei fiind distribuit. Reteaua are o topologie dinamica ( distantele intre noduri se modifica, disparitia de noduri, aparitia de noduri)
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;retele mobile ad-hoc&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;retele wireless ad-hoc de senzori&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://standards.ieee.org/catalog/olis/lanman.html"&gt;IEEE&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;802.11 - Wireless&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;TABLE&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11 - 1999&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;partea a II-a; Wireless LAN Medium Access Controol (MAC) and Physical Layer (PHY) Specifications&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11a - 1999&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Higher Speed PHY, Extension in the 5 GHz band&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11b - 1999&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Higher Speed PHY Extension in the 2.4 GHz band&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11b-1999 - Corr1 - 2001&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11c -1998 ; parte a 802.1D - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;MAC Bridges&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11d - 2001&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Operation in the Additional Regulatory Domains&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11e - 2005&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;MAC Enhancements&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11f - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Inter-Access Point Protocol Across Distribution Sytems&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11g - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Further Higher Data Rate Extension in the 2.4 GHz band&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11h - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Spectrum and Transmit Power Management Extensions in the 5GHz band in Europe&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11i - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;MAC Security Enhancements&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11j - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;4.9 - 5 GHz operation in Japan&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11k&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Radio Resource measurement&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11n&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;High throughput&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11p&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Wireless Acces for the vehicular environment&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11r&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Fast roaming&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11s&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;ESS mesh networking&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11u&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;InterWorking with external networks&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11v&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Wireless network mangement&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.11w&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Protected management frames&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;/TABLE&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;802.15 - Wireless Personal Area Network&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;TABLE&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.15.1 - 2002&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;1Mb/s WPAN/Bluetooth v1.x derivative work&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.15.2 - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Recommended Practice for Coexistence in Unlicensed Bands&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.15.3 - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;20+ Mb/s High Rate WPAN for Multimedia and Digital Imaging&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.15.3a - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;110+ Mb/s Higher Rate Alternative PHY for 802.15.3&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.15.4 - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;200 kb/s max for interactive toys, sensor and automation needs&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;/TABLE&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;802.16 - Broadband Wireless Metropolitan Area Networks&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;TABLE&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16 - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;fixed broadband wireless access (FBWA) systems supporting multimedia services&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16f - 2005&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Management Information Base for FBWA&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16.2 - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;Coexistence among FBWA systems operating in 23.5–43.5 GHz frequencies&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Coexistence of FBWA systems with point-to-point (PTP) systems operating in 23.5–43.5 GHz frequencies&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Coexistence among FBWA systems operating in 2–11 GHz licensed bands&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16/Conformance01 - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Protcol implementation Conformance STatements (PICS) proforma for 10-66 GHz for 10-66 GHz wirelessMAN -SC Air Interface&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16/Conformance02 - 2003&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Test Structure and test purpose for 10-66 GHz for 10-66 GHz wirelessMAN -SC Air Interface&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16/Conformance03 - 2004&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;Radio Conformnace Tests for 10-66 GHz wirelessMAN -SC Air Interface&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16.i&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;mobile MIB&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;TR&gt;&lt;TD&gt;802.16.g&lt;/TD&gt;&lt;TD&gt;management plane procedures and services&lt;/TD&gt;&lt;/TR&gt;
&lt;/TABLE&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;IETF&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
&lt;UL&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.ietf.org/html.charters/manet-charter.html"&gt;MANET&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
"IP routing protocol functionality suitable for wireless routing application within both static and dynamic topologies with increased dynamics due to node motion or other factors."
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.ietf.org/html.charters/nemo-charter.html"&gt;Network Mobility&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
"managing the mobility of an entire network, which changes, as a unit, its point of attachment to the Internet and thus its reachability in the topology"
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;&lt;DD&gt;&lt;a href="http://www.ietf.org/html.charters/netlmm-charter.html"&gt;Network-based Localized Mobility Management&lt;/a&gt;&lt;/DD&gt;&lt;DT&gt;
"Local mobility involves movements across some administratively and geographically contiguous set of subnets, while global mobility involves movements across broader administrative, geographical, and topological domains"
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;
&lt;/DT&gt;&lt;/LI&gt;
&lt;/DL&gt;
&lt;/UL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-113869537902132200?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/113869537902132200/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=113869537902132200' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113869537902132200'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113869537902132200'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/01/retele-ad-hoc-standarde-rfc-uri.html' title='Retele ad hoc; standarde, RFC-uri'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-21743065.post-113869501249718638</id><published>2006-01-31T09:53:00.000+02:00</published><updated>2006-01-31T10:10:52.903+02:00</updated><title type='text'>de ce SAMRAH ?</title><content type='html'>Este acronimul pentru &lt;b&gt;S&lt;/b&gt;upervizare prin &lt;b&gt;A&lt;/b&gt;genti &lt;b&gt;M&lt;/b&gt;obili pentru &lt;b&gt;R&lt;/b&gt;etele &lt;b&gt;A&lt;/b&gt;d &lt;b&gt;H&lt;/b&gt;oc.
Blogul se doreste a fi un suport de studiu pentru elaborarea unei lucrari de disertatie.
Cei de doresc, sunt interesati si au comentarii pertinente sunt bineveniti in a le publica.
Planul de studiu, in prima sa forma, l-am gandit astfel:
&lt;UL type=1&gt;
&lt;LI&gt;Retele ad-hoc&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Limbaje de specificare&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Modele de studiu pentru retele ad-hoc&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Sisteme de management&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Agenti mobili&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Modele de studiu pentru sisteme de management&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Medii de simulare&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Modelul de simulare&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Simulari&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Interpretare rezultate&lt;/LI&gt;
&lt;LI&gt;Concluzii&lt;/LI&gt;
&lt;/UL&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/21743065-113869501249718638?l=samrah.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://samrah.blogspot.com/feeds/113869501249718638/comments/default' title='Post Comments'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=21743065&amp;postID=113869501249718638' title='0 Comments'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113869501249718638'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/21743065/posts/default/113869501249718638'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://samrah.blogspot.com/2006/01/de-ce-samrah.html' title='de ce SAMRAH ?'/><author><name>Sorin Badescu</name><uri>http://www.blogger.com/profile/12567206510373221183</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry></feed>
